Lărgirea și modernizarea tronsonului DJ 691 Timișoara – autostrada A1 va beneficia de toți banii europeni

Drumul Județean 691 ce leagă Timișoara de autostrada A1, via Dumbravița, va primi foarte probabil toți banii europeni, în ciuda întârzierilor din teren cauzate de problemele multiple. Am anunțat această probabilitate colegilor din aparatul administrativ al CJT acum multe luni, știind că erau în pregătire – la nivelul Comisiei Europeane – unele derogări pentru a compensa problemele cauzate de pandemie și război. Nu am dezvăluit aceasta informatie, în schimb, plenului CJT. De ce? Partide doreau din păcate doar să politizeze acest subiect, să-și facă imagine, prin abordări total neconstructive, nebenefice comunității. 

Reabilitarea și extinderea la patru benzi a DJ691 a fost un proiect cu probleme de la bun început. În momentul în care am pășit în echipa managerială a CJT la finalul anului 2020, acest proiect se afla în derulare, iar lucrurile funcționau extrem de rău. Am pornit de la minus cu demersurile, nu de la zero. Au fost doi ani de zile de eforturi asidue, în care am reușit, printre altele, să obținem suplimentar 40 de milioane lei pentru bugetul întregului proiect, din bani europeni. A fost nevoie să schimbăm aproape întreaga echipă ce se ocupa de proiect, deoarece nu avea competența necesară, nu erau potriviți, se temeau ș.a.m.d. 

Inițial, în mandatul anterior, a fost realizat un proiect pe genunchi, rapid, care nu era în acord cu realitatea. Mai mult, traficul a crescut exploziv pe acest tronson față de studiul de fezabilitate, iar condițiile de licitație nu mai puteau fi schimbate, astfel încât antreprenorul general devenise nemulțumit pentru că trebuia să adauge un strat în plus de asfalt în valoare de aproape 10 milioane de lei. Ne-am straduit, am încercat să mediem un conflict în care ne aflăm cu un constructor care nu era pus pe fapte, în ciuda faptului că i se prezentau diverse soluții. Nu s-a putut! Am reziliat contractul și am procedat mai departe la pregătirea și lansarea unei noi licitații publice în care am căutat o nouă firmă interesată să realizeze această lucrare de anvergură, în condiții de stres maxim. Contractarea și efectuarea expertizei tehnice, după reziliere, a dezvăluit probleme de calitate în execuția lucrărilor inițiale, spre exemplu lipsea complet un strat de piatră spartă pe un tronson, ceea ce a implicat o serie de alți pași compensatorii din punct de vedere legal. De asemenea, fostul antreprenor general a fost acționat în instanță, pentru recuperarea sumelor ce țineau de lucrările neconforme și alte aspecte neîndeplinite, unul dintre acesta fiind faptul că nu au reușit să obțină acordul de mediu. Am reușit în final să contractăm prin licitație o firmă serioasă, firma Strabag, care a reluat această lucrare, atât de importantă.

Totul s-a întâmplat sub presiunea timpului, sub presiunea gândului că erau toate șansele să pierdem din o parte din fondurile europene ce trebuiau absorbite. Ne-am luptat în tot acest timp cu presiunile sociale existente, având în vedere că mulți cetățeni ai comunei Dumbrăvița nu își doreau realizarea proiectului pentru motive parțial neîntemeiate și chiar puseseră piedici în implementare. Au fost, deopotrivă, și presiuni politice –  tensiuni cu Primăria Municipiului Timișoara și Primăria Comunei Dumbrăvița, conduse de politicieni aparținând altui partid decât cel al președintele CJT, vizând multe aspecte sensibile ce nu erau agreate la nivel de parteneriat și fără de care proiectul nu putea fi implementat. Acestea sunt doar o parte din problemele pe care le-am întâlnit de-a lungul acestor doi ani de zile în care ne-am luptat să facem imposibilul posibil.

Pe parte tehnică și administrativă, am fost nevoiți să înfruntăm legislația și rigorile care se nasc din aceasta, chiar dacă era vorba despre un proiect reziliat, finanțat cu fonduri europene și cu termen de finalizare foarte scurt. Deși lucram contra timp încercând să beneficiem de toți banii europeni, legislația inadecvată făcea procesul să fie foarte greoi, în ciuda eforturilor făcute de echipa de implementare.  În astfel de situații ar fi fost de dorit ca statul să legifereze unele mecanisme de accelerare, astfel încât administrațiile publice și România să fie capabile să absoarbă toate sumele nerambursabile disponibile din partea UE. Trecând peste aceste aspecte, este important de menționat că a fost necesară foarte multă muncă administrativă și de specialitate. Am fost nevoiți să actualizăm din temelii proiectul tehnic – după ce am investigat 3 soluții alternative pentru sectorul Dumbrăvița și mult-dezbătuții stâlpi ai acesteia. În plus, a fost necesar să reobținem avizele aferente – ceea ce a generat alte provocări în relație cu infrastructura altor instituții, să clarificăm nenumărate aspecte cu finanțatorul, să lansăm licitații în baza caietelor de sarcini foarte atent concepute (ex. pentru serviciile de supervizare,  obținerea acordului de mediu, lucrări de execuție), dar și multe altele. Iar toate aceste aspecte trebuiau să fie sincronizate și eficientizate la maxim, din punct de vedere funcțional, temporal, financiar, juridic, patrimonial, operațional (i.e. după darea în folosință a drumului, inclusiv a noii rețele de troleibuz) și al sustenabilității pe termen lung.

Chiar dacă pentru acest proiect se câștigaseră bani europeni, posibilitatea de a beneficia de fondurile europene era doar până la sfârșitul anului 2023, după această dată cheltuielile rămase trebuind să fie suportate de CJT, iar în cazul neîndeplinirii obiectivelor proiectului până în iunie 2024 urma să se piardă toată suma nerambursabilă. Echipa de proiect pe care am condus-o planificase deja demersurile de așa natura încât majoritatea cheltuielilor finantabile UE sa fie efectuate în 2023, pentru a pierde doar o mică suma nerambursabilă, dacă era cazul. 

Acum nu se vor pierde bani deloc. Comisia Europeană a oferit în toamna anului 2023 o derogare pentru proiectele care se înscriu în anumite criterii (fiind în mod fericit și cazul proiectului de față) și sunt convins că întregul proiect va fi finalizat cu succes în cursul anului 2024, având în vedere că șoferii experimentează deja de câteva luni circulația pe patru benzi pe mai bine de jumătate din acest tronson.