Eforturi pentru implementarea proiectului strategic Centrul Intermodal de Transport Marfă din județul Timiș, 2012-2014

Implementarea proiectului Centrului Intermodal de Transport Marfă a fost și este pentru mine o prioritate.

Am participat încă de la începutul  mandatului meu de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și responsabil pentru Agenția de Dezvoltare Economică Timiș, care a creat conceptul, la lucrările și deciziile referitoare la acest proiect.

După ședința la care am fost prezent și mi-am exprimat punctul de vedere în cadrul căreia administrațiile județeană și municipală și-au anunțat intenția de a plasa centrul la Remetea Mare – locație care comporta mai multe avantaje decât locația anterioară, de la Recaș – am participat activ, împreună cu mulți colegi de-ai mei cu funcții administrative din Partidul Național Liberal, la eforturile de materializare a proiectului, mai cu seamă având în vedere faptul că PNL a deținut conducerea Ministerului Transporturilor până în luna februarie 2014.

Din păcate, aceste eforturi mari și nenumărate au fost zădărnicite, pe cât se pare, de interese și persoane care au intervenit direct și au blocat proiectul în diversele lui faze.

Utilitatea Centrului Intermodal de Transport Marfă este incontestabilă. El ar genera avantaje foarte mari pentru județul Timiș, dar și pentru regiunea și euroregiunea noastră, dat fiind faptul că suntem poziționați la o răscruce de drumuri majore: Culoarul IV Pan-European și viitoarea Via Carpathia, inițiativă neimplementată încă, dar vizionară, pe care am susținut-o la Bruxelles în toamna anului 2012, concepută ca să lege Lituania de Grecia, străbătând Europa de la nord la sud.

O parte din beneficiile materializării proiectului ar consta în creșterea competitivității întregii zone, reducerea costurilor și mărirea vitezei de transport, atragerea de noi investitori, potențarea investițiilor existente, crearea de noi locuri de muncă, facilitarea accesului mărfurilor în special înspre partea de vest a Europei și înspre porturile Constanța și, în viitor, Rijeka (Croația) ș.a.m.d.

Un impas în implementarea acestui proiect, finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene – a cărui valoare totală estimată este de peste 20 de milioane de euro – a constat în faptul că, atunci când firma Jaspers, contractată de Comisia Europeană, a solicitat studiul de oportunitate pentru a dovedi utilitatea plasării acestui centru în județul Timiș, actorii reprezentativi ai mediului economic au dovedit, din păcate, o inerție foarte mare, în pofida faptului că apelurile mele au fost îndreptate în mod repetat în direcția cluburilor oamenilor de afaceri, reprezentanților companiilor multinaționale, consulatelor ș.a.m.d.

Ieșirea din acest impas s-a realizat prin contractarea unei firme care a elaborat pe cont propriu, cu mari eforturi, acest studiu, colectând toate datele necesare (ex. tipurile de marfă, modalitățile de transport, cantitățile încărcate etc.)

Un alt moment important a fost reprezentat de ieșirea de la guvernare a Partidului Național Liberal, când noi, cei implicați din partea PNL, nu am mai avut pârghiile necesare pentru a interveni. Au existat în acea perioadă numeroase zvonuri potrivit cărora locația actuală comporta interese personale legate de specula cu terenuri și că se dorea schimbarea acesteia.

La eliberarea mea din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, în luna iunie 2014, am avertizat membrii conducerii CJT cu privire la necesitatea organizării de urgență a unei ședințe a Comisiei Tehnico-Economice, pentru avizarea documentației necesare și ulterior validarea sa în plenul CJT, în vederea depunerii proiectului la Ministerul Transporturilor, spre aprobare. 

Această ședință era deja programată de către mine, în calitate de președinte al Comisiei Tehnico-Economice, însă momentul eliberării mele din funcție a anulat această programare. De aici și apelul meu către conducerea CJT îndreptat în direcția rezolvării rapide a acestei condiții fără de care proiectul nu putea fi aprobat. Rezultatul a fost că ședința CTE nu a fost organizată, iar pe masa plenului Consiliului Județean Timiș din luna iunie 2014 nu a mai apărut proiectul de hotărâre aferent. La fel cum nu au fost făcute nici celelalte demersuri necesare, spre exemplu negocierea pentru contractul de asociere în participațiune cu partenerii proiectului și întrunirea comisiei pentru achiziționarea terenurilor, ce trebuia să identifice o soluție legală și corectă pentru achiziționarea parcelelor de la numeroșii proprietari privați din zonă.

Existau totodată și o serie de alte riscuri legate de proiect, cum ar fi reducerea substanțială a sumei de bani europeni destinată implementării, anunțată de către Ministerul Transporturilor, de la 22 la 9 milioane de euro. Ca atare, am anunțat mass-media că există un risc major de pierdere a finanțării necesare implementării acestui proiect foarte important. Lucru care s-a și întâmplat, de altfel, conducerea PSD a CJT recunoscând, la 2 săptămâni după anunțul meu, această pierdere.

Un alt aspect important de menționat este caracterul iresponsabil al conducerii monocolore PSD a Consiliului Județean Timiș, care a renunțat la parteneriatul cu Consiliul Local Timișoara și Primăria Municipiului Timișoara, deși în apelurile mele multiple am pledat pentru păstrarea acestui partener valoros, care, pe lângă capacitatea demonstrată în implementarea proiectelor cu fonduri europene, gestionează un buget de câteva ori mai mare decât CJT.

A urmat un ultim pas care s-a mai putut face în ciclul de finanțare 2007-2013 și anume contractarea unei sume rămase în contul aferent la nivel național pentru reactualizarea documentației proiectului, urmând ca eforturile de implementare efectivă să fie depuse în ciclul de finanțare 2014-2020. Bineînțeles, consilierii județeni ai PNL Timiș au susținut acest demers în plen, fiind singurul care se mai putea săvârși pentru a absorbi măcar o parte din banii necesari implementării centrului.

Din păcate, la momentul actual, august 2015, Guvernul PSD a definit un Masterplan General de Transport la nivel național care nu ține cont de analiza efectuată în anul 2012 de către administrația din județul Timiș. Acest masterplan propune, în locul locației de la Remetea Marea, o altă locație din sudul Timișoarei, denumită Semenic, care deține, într-adevăr, câteva avantaje, cum ar fi liniile de triaj feroviar existente la fața locului. Este de remarcat că se întâmplă acest lucru deși conducerea CJT este deținută tot de PSD.  Acest fapt ne pune în situația de a regândi întreaga abordare de până acum în ceea ce privește implementarea proiectului, lucru care ne duce, din păcate, cu mulți pași în spate. Și aceasta pentru că trebuie refăcută documentația prin prisma noilor condiții de eligibilitate, iar la momentul actual nu se cunoaște dacă potențialul centru de la Semenic presupune doar posibilități de îmbunătățire a infrastructurii curente sau dacă se poate totuși implementa un proiect gândit de la zero, în această locație sau în alta.

Concluzia este că, din cauza acestor tergiversări ale factorilor de decizie PSD de la nivel central și județean, proiectul acesta de maximă importanță pentru Timiș și euroregiune se află în zona de risc, având în vedere că există o competiție națională în ceea ce privește implementarea acestor centre, iar suma totală alocată lor este limitată.

Un eșec în acest sens la nivelul județului nostru ar avea urmări grave din punct de vedere economic și social pentru următorii zeci de ani, atât pentru euroregiune, cât și pentru România, în ansamblu.

Sper, totuși, că actualele conduceri de la nivel județean și național vor avea înțelepciunea și pragmatismul necesare pentru a determina implementarea proiectului Centrului Intermodal de Transport Marfă în județul Timiș, județ foarte puternic din punct de vedere economic, aflat pe locul al doilea după București în multe clasamente și situat într-o poziție geostrategică foarte importantă pentru România. Mai cu seamă că județul Timiș a fost primul din România care a elaborat, în anul 2006, înainte chiar de debutul ciclului bugetar 2007-2013, o viziune pentru implementarea unui astfel de centru, iar în anul 2009 avea deja întocmit proiectul tehnic pentru prima locație.

Timișoara, aprilie 2014

Referințe media: Timișoara, cel mai important nod logistic din zonă