Trei surse de finanțare atrase pentru reabilitarea Castelului Huniade

Găsirea și atragerea resurselor financiare pentru proiecte majore reprezintă o provocare crucială, mai ales într-o situație de criză economică. În acest context, eforturile noastre au culminat într-un succes notabil – identificarea a nu mai puțin de trei surse de finanțare nerambursabilă pentru un proiect de amploare – reabilitarea Castelului Huniade din Timișoara.

Deși este poziționat în zona ultra centrală a Timișoarei, Castelul Huniade se află într-o stare avansată de degradare. Monumentul de interes național nu a beneficiat în perioada post-decembristă de finanțări nerambursabile, reparațiile efectuate în răstimpul acesta fiind susținute doar din bani de la bugetul CJT. 

Prima sursă de finanțare nerambursabilă deja contractată pentru Castelul Huniade este Programul Național de Redresare și Reziliență, a doua sursă – de asemenea contractată – este Programul Național de Reabilitare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, iar a treia sursă va fi cel mai probabil Programul România-Ungaria 2021-2027, finanțarea vizată fiind deja preaprobată ca și proiect strategic. În total, am reușit și vom reuși să atragem mai mult de 18,5 milioane euro. 

Această reușită reprezintă nu doar o realizare semnificativă în domeniul finanțărilor, ci și un pas important către transformarea perspectivei de lucru în administrația publică. Prin demersuri meticuloase și colaborări strategice, am demonstrat că prin dedicare, cu viziune și abordarea potrivită, posibilitățile de finanțare pentru proiecte majore sunt tangibile. Provocarea pentru mine ca administrator public al județului Timiș și pentru colegii din cadrul Direcției de Dezvoltare Sustenabilă și Investiții a fost cu atât mai mare cu cât am câștigat proiectele de finanțare relativ concomitent.

Cu bani de la bugetul CJT, aripa de nord-vest a Castelului Huniade a fusese deja în cea mai mare parte consolidată, însă asta a atras după sine probleme, astfel că acum s-au produs ruperi ale pereților între cele două părți ale edificiului, cea consolidată deja și cea neconsolidată. Pentru că există mari riscuri de deteriorare continuă, mai ales în contextul cutremurelor apărute în România în anul 2023, echipa de finanțare pe care am condus-o, a hotărât ca – odată cu obținerea celor trei surse de finanțare nerambursabilă și chiar înainte – lucrările vor începe cu consolidarea elementelor rămase din aripa de nord-vest, respectiv a părții de nord a clădirii monument. În această etapă se vor monta și instalațiile aferente, în faza de ”pregătire” a acestora. Ulterior acestor demersuri și în paralel cu continuarea consolidării celeilalte părți de clădire, vor trebui să înceapă la aripa de nord (deja consolidată) celelalte lucrările de reabilitare interioară, inclusiv restaurare. Acest mod de abordare va permite câștigarea de timp și încadrarea proiectului în termenele stabilite de programele de finanțare. Nu a fost o decizie ușor de impus la nivelul CJT, căci voci politice cereau ca renovarea să înceapă cu partea exterioară a clădirii, pentru ca oamenii să poată vedea un rezultat. Am stat ferm pe poziții, știind că un lucru bine făcut se face după un plan bine stabilit, logic și profesionist.

Pregătirea cererilor și dosarelor de finanțare pentru acest proiect a presupus o muncă titanică, de multe ori până noaptea târziu. Diverse organisme ale CJT au fost convocate de urgență pentru obținerea aprobărilor necesare în contextul în care cererile trebuiau corelate cu ghidurile de finanțare ce apăreau târziu, iar apelurile aferente acestora erau deschise pentru perioade scurte, Menționez aici  Comisia Tehnico Economică, tocmai înființată după considerentele unei noi OUG și plenul CJT. 

A fost un proces complex desfășurat în etape, care a necesitat timp. Spre exemplu, acțiunea de negociere cu reprezentanții Comisiei Europene și ai ministerelor pentru acceptarea proiectelor strategice pre-aprobate (inclusiv reabilitarea Castelului Huniade) în Programul Transfrontalier România-Ungaria 2021 – 2027 și aprobarea unor sume importante  pentru acestea a durat aproximativ un an. Mai mult decât atât, gestionarea tuturor aspectelor legate de intervențiile asupra unui monument istoric de clasă A a reprezentat un efort, de asemenea. Identificarea specialiștilor de monumente istorice în zona de vest a României a fost o provocare, dat fiind numărul redus și vârsta înaintată a acestora. Inclusiv obținerea avizelor de la autoritățile locale și naționale a presupus o serie de obstacole (de exemplu cu privire la existența unei copertine sau nu asupra curții interioare), iar colaborarea cu proiectantul nu a fost nici ea deloc ușoară pentru că acesta nu credea în capacitatea echipei noastre de a obține și gestiona concomitent cele trei finanțări nerambursabile și că este fezabil ca acestea să fie valorificate în paralel, fiind o lucrare extrem de complexă din punct de vedere urbanistic, tehnic, financiar (cu decontare / rambursare) și în ceea ce privește managementul de proiect. 

În ciuda acestor provocări și a faptului că echipa CJT a fost nevoită să-și revizuiască abordarea și documentația tehnică în mod repetat, ajungându-se chiar la întoarcerea demersurilor la faza DALI pentru împărțire pe 4 faze și obiecte de implementare, împreună cu o echipa multidisciplinară din cadrul CJT am deschis drumul către valorificarea Castelului Huniade, monument ce va fi reintrodus în circuitul turistic al Banatului.

Suma totală atrasă este de aproximativ 94 milioane lei, finanțări nerambursabile. Acestora li se vor adăuga cheltuielile neeligibile susținute de CJ Timiș. Banii au fost atrași în următoarea ordine: 30 milioane lei contractați din Programul Național de Reabilitare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, 22 milioane lei contractați din Programul Național de Redresare și Reziliență, 30 – 42 milioane lei precontractați din Programul Transfrontalier România – Ungaria. CJT are în vizor să efectueze lucrări de consolidare, reabilitare, restaurare și eficientizare energetică. De asemenea,mai este prevăzută și montarea de sisteme de iluminat arhitectural, stingere a incendiilor și supraveghere video, precum și refuncționalizarea întregii clădiri.