Prima maternitate construită de la zero în România post-decembristă, în Timișoara

Vom avea în curând un nou spital de obstetrică și ginecologie la Timișoara! Este prima maternitate care s-a construit de la zero în România post-decembristă și încă unul dintre proiectele în care m-am implicat extrem de activ din poziția de administrator public al județului. A fost vorba de o lucrare foarte complexă, plină de provocări din punct de vedere management, tehnic și contextual, dar care era indispensabilă Timișului și regiunii de vest a României.

Noua clădire este amplasată pe terenul de lângă Casa Austria a Spitalului Județean din Timișoara și are o suprafața utilă de 4.761 metri pătrați. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 75 milioane lei (fără TVA), din care aproximativ 43 milioane de lei au fost fonduri europene, prin Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020. 

Maternitatea se va bucura de elemente unice, comparativ cu alte maternități din țară, precum: o secție de fertilizare in vitro, mamograf, sistem inteligent de management al clădirii, sisteme ultra-moderne anti-incendiu și anti-infecții nozocomiale, urmând să fie una dintre cele mai moderne unități de profil din România.

Construirea spitalului a reprezentat o activitate foarte complexă deoarece, adițional construirii clădirii propriu-zise, a presupus și realizarea unor instalații multiple, integrarea unor echipamente medicale și nemedicale sofisticate, conectarea la platforma spitalicească existentă, precum și obținerea unui număr semnificativ de avize și aprobări – care vor culmina cu obținerea autorizației de funcționare în anul 2024, atunci când totul va fi gata și vor fi efectuate multiple controale din partea instituțiilor avizatoare. 

Echipa noastră a făcut eforturi considerabile în timpul executării lucrărilor de construcții pentru a depăși criza pandemică și pe cea de război, care au avut un impact drastic pe partea de mână de lucru, aprovizionare cu materiale, dar și în plan financiar, deoarece în acea perioadă prețurile materialelor de construcții au crescut semnificativ. Mai mult decât atât, încă de la începutul mandatului meu de administrator public al județului, din cauza unor carențe majore de proiectare care țineau de deciziile și indicațiile anterioare ale CJT, proiectul a necesitat multiple modificări pe parte de proiectare pentru a fi conform cu normele în vigoare și astfel am fost nevoiți să creștem bugetul cu nu mai puțin de 38% și a suprafeței utile cu 15%. Pentru aceasta, echipa CJT a depus eforturi semnificative pentru identificarea soluțiilor cele mai potrivite, reavizarea documentației tehnice de către instituțiile de profil – în special ISU și DSP, aprobarea în plenul CJT și alte măsuri.

În iunie 2021, împreună cu reprezentanții CJT am făcut predarea de amplasament și am dat ordinul de începere a organizării de șantier. Am continuat să particip activ la supervizarea lucrărilor prin multiple vizite în șantier pe parcursul anilor în care lucrările s-au desfășurat și muncă cot la cot cu echipele implicate și am fost fericit să văd cum evoluează lucrurile. Echipele Ministerului Dezvoltării și BRECO au făcut vizite regulate de monitorizare a acestui proiect strategic cu finanțare transfrontalieră România-Ungaria și s-au arătat satisfăcute, chiar oferindu-ne drept exemplu și celorlalte județe de pe granița româno-ungară. Nu am ignorat nici nevoile cetățenilor ce locuiesc în zona Spitalului Județean, participând de la bun început la întâlnirea cu avizatorii (Aquatim, Colterm, Delgaz Grid, Enel și Telekom) pentru a mă asigura că lucrările nu vor afecta blocurilor de locuințe din proximitatea șantierului și continuând apoi să adresez întrebări regulate pe acest subiect. 

Un proiect atât de mare și important pentru comunitate, a venit “la pachet” cu provocări pe măsură. Pe lângă cele expuse anterior, abordarea generală privind managementul proiectului a avut la bază negocierea continuă și tratarea multor aspecte până în ultima clipă. Vorbim aici de tratative pe care le-am avut, spre exemplu, cu subcontractorii antreprenorului general, când s-a constatat că nu reușim să ajungem la un acord comun. Am apelat la ședințe comune, planificări corelate sau verificări inopinate. Am mediat discuții cu aparatul medicilor pentru amplasarea, dimensionarea și dotarea secțiilor de specialitate, în contextul fluxurilor medicale necesare și în care constructorul avea nevoie de deciziile acestora pentru a continua lucrarea (de exemplu pe parte de instalații) și, de asemenea, am depășit constrângerile platformei spitalicești pentru branșarea noii clădiri la utilități: oxigen, curent electric, apă și canal. Eforturi uriașe s-au depus și pe partea de documentație. Pregătirea caietelor de sarcini și lansarea achizițiilor publice pentru echipamente și mobilier, atât medical medicale cât și nemedicale, au fost proceduri foarte complexe și consumatoare de timp. De asemenea, în aceeași categorie intră și achiziția publică de lucrări suplimentare, de două tipuri diferite, care a presupus o procedură internă foarte greoaie și cronofagă și pentru care a trebuit să oferim clarificări și unui control tematic organizat la nivel național și care a inclus și proiectul nostru.

La data în care am predat proiectul către alt coordonator – luna mai 2023, noul spital de obstetrică și ginecologie avea toate etajele construite, lucrările de compartimentare interioară și de instalații începuseră de multe luni, iar procedurile pentru dotarea cu mobilier și aparatură de ultimă generație fuseseră lansate sau pregătite spre lansare, multe dintre echipamente fiind achiziționate în avans de către Spitalul Județean pentru a elimina posibilele sincope și creșterea prețurilor.