Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, un viitor economic în cadrul ţărilor dunărene, 2014

Absorbția vizionară, coerentă, riguroasă și completă a fondurilor europene disponibile în ciclul financiar 2014 – 2020 pentru implementarea de proiecte, în primul rând de proiecte mari, poate transforma Euroregiunea DKMT în unul dintre cele mai importante hub-uri economice din Europa și din zona țărilor dunărene.

În acest sens, consider că autoritățile publice locale și județene trebuie să se preocupe inclusiv de accesarea fondurilor care ne sunt alocate prin SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării), program care se adresează celor 14 țări europene străbătute de Dunăre. Cum sumele alocate pe această strategie sunt relativ mici, aceste fonduri s-au dovedit a fi nu foarte atractive, autoritățile trebuind să se preocupe în mod adițional de identificarea de surse alternative de finanțare. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre motivele principale pentru care acest program nu s-a bucurat, cel puțin până acum, de prea mult succes.

Încredințarea mea este, însă, că trebuie utilizate toate sursele posibile de finanțare din bani europeni. De aceea am și făcut referire în repetate rânduri, din calitatea mea de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și de președinte al Comisiei Economice și de Dezvoltare Regională a Adunării Regiunilor Europene, la posibilitatea susținerii în județul Timiș, din sumele alocate României prin SUERD, a construirii de microhidrocentrale în amonte pe Bega, pentru producerea de energie.

Inițiative în acest sens au existat deja în zona montană a cursului Begăi, dar cred că astfel de proiecte ar putea viza și zonele de şes, prin realizări tehnice de căderi de apă, generându-se în acest fel energie electrică, pe care comunitățile locale ar putea-o utiliza pentru consumul propriu sau pentru a o vinde.

O altă utilizare a acestor fonduri ar putea fi în scopul asigurării navigabilității pe Canalul Bega, realizându-se astfel legătura între Timișoara și Serbia, mai cu seamă în contextul în care, după lucrările de decolmatare efectuate de Administrația Bazinală de Apă Banat, albia canalului s-a adâncit cu aproape doi metri, nivelul actual al apei, care ajunge la şapte-opt metri, făcând din nou Bega navigabilă.

Cred, de asemenea, că Timişoara ar putea fi conectată cu Marea Neagră şi cu Marea Nordului prin intermediul Dunării, dacă în cadrul aceleiași strategii s-ar reuși accesarea de fonduri pentru a conecta Capitala la Dunăre printr-un canal. Această situație ar plasa orașul nostru în punctul de intersecție a unor axe majore de transport care străbat Europa de la Nord la Sud și de la Vest la Est, iar întreaga Euroregiune DKMT ar deveni – inclusiv utilizând râul Tisa în acest concept de conectivitate – un important hub euroregional de transport, cu acces la toate căile de conectare: rutieră, feroviară, aeriană și navală.

De aceea, ținând cont de cei patru piloni pe care se bazează Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (Securitate, Mobilitate pe apă, Energie și mediu și Dezvoltare economică), consider că județul Timiș și Regiunea V Vest ar putea utiliza acest program, dar și o serie de programe complementare atât pentru implementarea de proiecte în domeniul energiei și turismului, cât și pentru sporirea mobilității pe apă, asigurându-se astfel condițiile necesare transportului de persoane și transportului de mărfuri pe Canalul Bega.

UPDATE: În data de 25 aprilie 2014, la inițiativa Fundației Eurolink Casa Europei, a fost inaugurat la Timișoara Centrul Zonal de Competitivitate şi Training SUERD, eveniment la care am luat parte.

Referințe media:

Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, un viitor economic în cadrul ţărilor dunărene