Vom avea TGV? În ce condiții ar putea trece prin Timiș o cale ferată de mare viteză
17 ianuarie 2014
TIMIȘ. O cale ferată de mare viteză ar putea trece prin judeţul Timiş, conectându-l la ruta Paris-Constanţa, dacă Guvernul şi autorităţile locale vor cădea de acord asupra traseului feroviar, a declarat, vineri, Marian Vasile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
Este vorba despre un proiect foarte important pentru Uniunea Europeană, o cale ferată de mare viteză care să unească Parisul de portul Constanţa şi care să treacă prin Viena, Budapesta şi Bucureşti. Partea ungară a stabilit deja traseul pe teritoriul ţării vecine, urmând să meargă prin Budapesta – Szeged, iar din Szeged până în Timişoara. Se pune problema pe ce rută să ajungă la Timişoara‘, a afirmat Marian Vasile, care este şi preşedintele Comisiei de economie, energie, mediu şi turism a Asociaţiei Regiunilor Europene (ARE).
Potrivit liderului judeţean, există patru alternative de traseu pe teritoriul bănăţean, dar trebuie luată în calcul eficienţa costurilor, întrucât costurile pentru 1 km de cale ferată de mare viteză sunt extrem de ridicate.
Traseul românesc va fi stabilit de comun acord între cele două guverne, român şi ungar, implicate fiind Ministerele Transporturilor şi cel al Economiei. Se stabileşte de comun acord pentru că va fi şi un punct de frontieră, undeva, cu vecinii ungari, a adăugat Vasile.
Unii susţin că acest traseu ar trebui să treacă mai întâi prin Nădlac, în judeţul Arad, dar în cazul acesta ar fi vorba despre până la 50 de kilometri în plus, care ar costa foarte mult. Mai există două trasee posibile prin judeţul Timiş, care să intre prin Cenad sau în apropiere. Acestea sunt rutele fireşti, potrivit sursei citate, doar că sunt mai sinuoase geografic, iar cea de pe relaţia Timişoara-Cenad ar trebui refăcută complet. Vicepreşedinte administraţiei judeţene susţine un al patrulea traseu, Szeged – Kikinda, pe lângă graniţa românească, pe partea sârbă, care ar intra în ţară prin Jimbolia şi apoi spre Timişoara. O parte din această cale ferată există deja, o parte din ea funcţionează, dar va trebui şi ea reabilitată. Acest traseu are o arhitectură geografică în linie dreaptă, ceea ce l-ar face mult mai eficient pentru o cale de mare viteză, de
circa 250 km/oră.
Trebuie să ţinem cont şi de faptul că Serbia va intra în comunitatea europeană, nu mai repede de 5 ani, dar nici această cale ferată nu se va face peste noapte. Am acoperi şi partea sârbească, ce ar aduce clar şi nişte beneficii. Noul cicluFINANCIAR european, 2014-2020, prevede sprijin categoric acordat dezvoltării reţelei feroviare. Astfel de proiecte pot fi finanţate prin aşa numitele ITI (Investiţii Teritoriale Integrate) care presupun să iei surse de finanţare din mai multe programe, respectiv, din POR, din Transfrontalier CBC, din Programul de transport care va fi program operaţional infrastructură şi din aşa numita finanţare direct de la Bruxelles – Connecting Europe Facility, facilităţi de conectare europene, a subliniat Marian Vasile.
El a adăugat că alegerea unui traseu ce ar intra în ţară prin judeţul Arad nu ar fi nici fair play, întrucât au deja vama Curtici, iar judeţul Timiş ar fi trimis în izolare în următorii zece ani, din mai multe considerente. Ruta expres europeană de tren ocoleşte Timişul, culoarul IV mergând direct de la Arad la Deva; autostrada este mai aproape de Arad decât de Timişoara, iar Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara ar putea să sufere din lipsa anumitorFONDURI, în cazul în care Comisia Europeană schimbă schema de finanţare pentru aeroporturile regionale, care prevede ca toate aeroporturile regionale cu peste 200 de mii de pasageri pe an să nu mai primească subvenţii de la stat şi să nu mai fie la fel de competitiv. În altă ordine de idei, Marian Vasile accentuează faptul că euroregiunea Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (DCMT) trebuie să devină un hub internodal de transport.
Această idee am susţinut-o şi săptămânile trecute în Ungaria, când am avut şedinţa AGA a DCMT şi au susţinut-o şi toţi ceilalţi participanţi, pentru că avem aici căile fluviale de pe Dunăre şi Tisa, iar dacă s-ar ajunge la o strategie pe
transport aerian, fluvial, rutier şi feroviar, am ajunge un hub foarte important. Trebuie să facem lobby, pentru că este vorba de conectarea Mării Adriatice la Marea Neagră prin acest hub euroregional. Doar în agricultură, noi avem în DCMT patru milioane de cetăţeni şi putem produce produse agricole pentru zece milioane de oameni. Lângă Timişoara vom avea un centru intermodal pentru transport marfă care, interconectat cu relaţia Marea Adriatică (Rijeka, Croaţia) – Marea Neagră, se vor conecta două mari porturi europene şi tot traficul de marfă şi de călători va trece pe la
noi, aducând multă prosperitate populaţiei locale, a detaliat Marian Vasile.
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!