Lobby pentru includerea Timișoarei pe traseul viitoarei linii de cale ferată de mare viteză, ianuarie 2014

După lansarea în discuție a propunerii privind realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză de 250 km/oră care să lege Parisul de portul Constanța, urmând să străbată Viena, Budapesta și Bucureștiul, am susținut necesitatea includerii Timișoarei pe traseul acestei linii de cale ferată, ca oportunitate care să asigure condiții pentru dezvoltarea în continuare a acestei zone din punct de vedere economic și social.

Am fost implicat personal în acțiuni interne și externe de lobby menite să potențeze șansele Timișoarei în acest sens, participând la București la două întâlniri, cu ministrul Transporturilor Ramona Mănescu și cu ministrul Economiei Andrei Gerea, dar și cu oficiali ai părții maghiare.

Am susținut, din calitatea mea de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și președinte al Comisiei (1) Economice și de Dezvoltare Regională a ARE, importanța includerii Timișoarei pe ruta de cale ferată Paris – Constanța, ca măsură care să facă din Euroregiunea DKMT un important hub intermodal de transport capabil să asigure conectarea Mării Adriatice cu Marea Neagră, respectiv a portului Rijeka cu portul Constanța, prin intermediul unui alt proiect implementat.

Am pledat pentru acest proiect și împreună cu colegii din județul Csongrad (Ungaria), cu atât mai mult cu cât există deja și un studiu elaborat de serviciul de utilitate publică al Euroregiunii DKMT pentru realizarea unei bucăți din acest traseu: Szeged – Subotica – Baja.

În aceste condiții, în perspectiva următorilor 10-20 de ani, cu un cadru fezabil care să susțină implementarea unui proiect de o asemenea anvergură, Timișoara ar putea fi plasată la răscrucea axelor de transport de mare viteză pe calea ferată Paris – Constanța și Rijeka – Constanța.

Pentru deciderea traseului viitoarelor linii de cale ferată de mare viteză consider că este importantă abordarea consensuală și identificarea unor soluții comune de către guvernele României și Ungariei, de către ministerele Economiei și Transporturilor din ambele țări și de către reprezentanții autorităților publice locale. Aceasta în condițiile în care partea ungară și-a anunțat deja interesul pentru realizarea, în cadrul acestui proiect, a unui tronson de cale ferată de mare viteză care să lege Budapesta de Szeged.

Printre argumentele pe care le-am expus în favoarea Timișoarei se numără și faptul că pătrunderea acestei căi ferate de mare viteză în România direct prin județul Timiș, printr-un punct situat în apropierea localității Cenad, ar reprezenta o soluție mai directă și, implicit, mai eficientă financiar decât intrarea ei în România prin localitățile arădene Nădlac sau Curtici.

O altă variantă pentru care s-ar putea opta și pentru care mi-am exprimat susținerea ar fi cea în care viitoarea cale ferată de mare viteză ar trece și prin Serbia. Aceasta ar fi varianta cea mai completă din toate punctele de vedere, care ar permite realizarea de linii mai drepte și astfel mai convenabile pentru un tren de mare viteză. În acest caz, traseul urmat ar fi Szeged – Kikinda – Jimbolia – Timişoara. Varianta aceasta ar presupune însă identificarea, problematică, a surselor de finanțare care să permită realizarea tronsonului de pe teritoriul Serbiei, stat care nu face parte deocamdată din Uniunea Europeană.

În concluzie, consider că variantele cele mai potrivite sunt cea reprezentată de realizarea viitoarei căi ferate pe traseul Szeged – Kikinda – Jimbolia – Timişoara sau cea a intrării căii ferate în România prin apropierea localității timișene Cenad.

În ceea ce privește eventualele soluții de finanțare pentru acest proiect, consider că acestea ar putea fi asigurate de noul ciclu financiar european 2014-2020, care prevede sprijin categoric pentru dezvoltarea reţelei feroviare. Astfel de proiecte vor putea fi susținute prin accesarea unor surse de finanţare din mai multe programe (respectiv Programul Operațional Regional, Programele de Cooperare Transfrontalieră CBC, Programul de Infrastructură Mare sau finanţarea directă oferită de Bruxelles, prin intermediul Connecting Europe Facility).

În luările mele publice de poziție pe acest subiect am tras semnale de alarmă în ceea ce privește implicațiile negative pe care le-ar genera o eventuală excludere a României de pe traseul căii ferate de mare viteză Paris – Constanța, în situația în care negocierile cu Serbia și Bulgaria ar duce înspre o definire a traseului prin aceste două țări și ieșirea la Marea Neagră prin Bulgaria.

Am subliniat public faptul că o astfel de abordare ar dezavantaja mult România din punct de vedere economic și geostrategic. Consider, de aceea, că pentru evitarea unei astfel de situații demersurile de lobby în vederea includerii României (și implicit a Timișoarei) pe această cale ferată trebuie continuate și intensificate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit unor informații, în vederea realizării unei conexiuni pe calea ferată între Budapesta și Sofia există deja un studiu de fezabilitate realizat pentru tronsonul Budapesta – Belgrad, elaborat de către compania chineză care a asumat lucrările de execuție ale centurii Budapestei și care, în urma finalizării acestui studiu, aspiră și la preluarea efectivă a lucrărilor la linia de cale ferată care să lege capitalele Ungariei și Bulgariei.

UPDATE: Am semnalat toate aspectele și argumentele menționate mai sus și în timpul întâlnirii mele cu ministrul liberal al Transporturilor, doamna Ramona Mănescu. În urma acestei întâlniri, care a avut loc la începutul toamnei 2013, a fost adus public în discuție subiectul legat de necesitatea implementării pe teritoriul României a acestei căi ferate de mare viteză.

Dezbateri pe acest subiect au avut loc ulterior și în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Economic și Comercial China – Europa Centrală și de Est, desfășurat la București, în intervalul 26 – 27 noiembrie 2013. După încheierea lucrărilor forumului, ministrul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, a evocat public posibilitatea realizării pe teritoriul României a acestei căi ferate de mare viteză, ale cărei costuri totale au fost estimate la aproximativ 11 miliarde de euro. O posibilă soluție vehiculată atunci a vizat posibilitatea executării acestui proiect în parteneriat public-privat, în colaborare cu investitori chinezi, cu respectarea tuturor condițiilor și criteriilor impuse pentru astfel de colaborări de către Uniunea Europeană.

17 ianuarie 2014

Referințe media:

TGV-urile vor trece prin Timisoara, promite conducerea Consiliului Judetean Timis

UPDATE Ramona Manescu: Vom demara discutii cu partenerii chinezi pentru linia feroviara de mare viteza Viena-Bucuresti-Constanta

China si trenurile de mare viteza – O istorie cu progrese, probleme si acuzatii de furt