Workshop pe tema proiectelor strategice ale programului România-Ungaria, februarie 2014

La jumătatea lunii februarie 2014 am participat la Buziaș la un workshop menit să decidă asupra proiectelor strategice pe care România și Ungaria le vor asuma în exercițiul financiar 2014-2020, cu fonduri din Programul Transfrontalier România-Ungaria.

La întâlnirea comună au luat parte, alături de reprezentanți ai autorităților publice locale din România și Ungaria din cele opt județe situate în zona de graniță, doamna Doina Surcel, director general în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și domnul Sorin Encuțescu, consilier al premierului.

Discuțiile au vizat, pe lângă identificarea proiectelor strategice, ajungerea la un acord între reprezentanții celor două țări în vederea stabilirii celor patru axe principale, dintre care doar două fuseseră deja convenite anterior, în ședința anterioară, din luna decembrie 2013: axa vizând protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor, incluzând și o componentă de turism durabil, respectiv axa vizând transportul, în vederea dezvoltării de legături la reţeaua europeană TEN-T.

Am informat atunci că pe cele patru axe partea română va susține proiecte strategice în domeniile sănătății, transportului, realizării de centre multifuncționale pentru legume-fructe și implementării de centre pentru situaţii de urgenţă.

Printre proiectele pe care le-am susținut personal s-au numărat și proiecte din domeniul energiei, vizând utilizarea resurselor geotermale, aceasta având în vedere specificul zonei de graniță româno-ungară, situată în Câmpia Panoniei.

În ceea ce privește realizarea de noi drumuri cu fonduri alocate prin Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020, am subliniat că există elemente de incertitudine pe care autoritățile publice trebuie să le asume, întrucât nu știm cu exactitate când anume va intra România în spațiul Schengen cu frontierele terestre. Situație în care, dacă intrarea României se amână, ar trebui deschise noi puncte de trecere a frontierei pentru aceste rute transfrontaliere. Acesta a fost, de altfel, și motivul pentru care am pledat în primul rând pentru reabilitarea unor drumuri transfrontaliere deja existente și abia apoi pentru realizarea de drumuri noi.

Unul dintre proiectele pentru care am depus personal eforturi foarte mari în vederea includerii sale pe lista proiectelor strategice a fost cel vizând realizarea unui Centru multifuncțional de colectare, depozitare și preprocesare a legumelor și fructelor. În această privință, eforturile mele au fost orientate în direcția convingerii delegației românești și a celei maghiare cu privire la necesitatea și oportunitatea implementării acestui proiect.

Am susținut și am reușit de altfel – într-un workshop desfășurat ulterior la Oradea, în luna aprilie 2014 – la finalul unor negocieri dure, acceptarea în Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020 a unei sub-axe care să poată acoperi finanțarea directă a acestui proiect strategic, cu suma de 12,5 milioane de euro, fără să mai fie necesară o competiție de punctaje. Cofinanțarea până la totalul de 18 milioane de euro necesari pentru implementarea întregului proiect urmează să fie asigurată de Consiliul Județean Timiș și de partenerii săi.

Am argumentat importanța realizării acestui proiect prin prezentarea succintă a situației precare actuale în ce privește gestionarea produselor agricole în județul Timiș. Obiectivele asumate în vederea îmbunătățirii acestei situații constau în realizarea a trei centre de colectare și depozitare, a unui centru de procesare și a unui centru de analiză și control al calității, care să funcționeze în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, unul dintre partenerii proiectului, alături de Direcția Agricolă Timiș, organism care poate furniza servicii de consultanță și instruire a fermierilor.

Conceptul exact de realizare a acestui centru trebuie să fie stabilit în baza unui studiu care să indice zonele din județ în care este oportună realizarea acestor centre de colectare și depozitare, cel mai probabil fiind că acestea ar urma să fie amplasate în zonele cu potențial de producție ridicat, cum sunt Belinț și Gottlob, precum și în Timișoara.

Am indicat și că, în situația în care se convine asupra implementării proiectului, un posibil partener al Timișului poate fi judeţul Satu-Mare, care are, de asemenea, un potențial de producție ridicat și care s-a arătat interesat de proiect, precum și judeţul Csongrad din Ungaria. De altfel, un proiect similar în domeniul colectării și depozitării produselor agricole a mai fost realizat în România, în cadrul Programului Transfrontalier România – Republica Moldova.

Buziaș, 13-14 februarie 2014

Referințe media:

Drumuri transfrontraliere noi şi reabilitate între România şi Ungaria

Workshop pe tema proiectelor UNGARIA-ROMANIA – vezi ce se doreste pe viitor