Workshop de inițiere a definirii Programului România-Ungaria 2014-2020, aprilie 2013

În cadrul acestui workshop, în calitate de vicepreședinte și reprezentant al Consiliului Județean Timiș, am deținut cea mai înaltă funcție politică din delegația României, expunând în discursul meu din ședința plenară punctul de vedere al delegației celor patru județe din România în ceea ce privește ciclul de finanțare 2014-2020.

Ulterior desfășurării ședinței plenare, politicienii, funcționarii publici și specialiștii s-au împărțit pe grupuri de lucru pe domenii, utilizând tehnici uzuale pentru identificarea ideilor și propunerilor în vederea conturării incipiente a Programului RO-HU 2014-2020, atât în ceea ce privește partea de implementare de proiecte în funcție de necesitățile și oportunitățile euroregiunii, cât și în ceea ce privește definirea celor 4 axe de dezvoltare – cele mai potrivite – din totalul celor 11 stabilite de Comisia Europeană.

Definirea a doar 4 axe de dezvoltare era necesară ca politică generală stabilită pentru noul ciclu de finanțare 2014-202 al Comisiei Europene, în scopul concentrării eforturilor pentru obținerea de efecte substanțiale, acest deziderat rezultând în urma analizei rezultatelor ciclului de finanțare 2007-2013.

Rezultatele grupurilor de lucru au fost colectate și, ulterior, acestea au stat la baza celorlalte numeroase workshop-uri organizate pentru definirea completă a Programului transfrontalier România-Ungaria, în vederea depunerii sale spre aprobare la Comisia Europeană, alături de celelalte programe operaționale finanțate cu fonduri europene.

Am reiterat în cadrul acestui workshop oportunitatea stabilirii viitoarei Autorități de Management a Programului în zona de graniță dintre cele două țări, fapt care, în eventualitatea materializării sale, ar fi reprezentat o decizie revoluționară, ce ar fi îngăduit o mai eficientă gestionare a fondurilor destinate programului, bazată pe o mai bună identificare și rezolvare a nevoilor specifice ale celor opt județe care sunt parte din program.

Acest demers de relocare a Autorității de Management pe graniță a fost discutat de altfel, la inițiativa mea, în ședința de start a definirii programului RO-HU 2014-2020, desfășurată la Szeged în luna februarie 2013, unde în urma intervenției mele argumentate am reușit să obțin 7 voturi din 7 ale reprezentanților județelor românești și maghiare prezenți la întâlnire, pentru a exercita presiune asupra guvernelor celor două țări.

Din păcate însă aceste 7  voturi – consultative, ce este drept – nu au fost luate în considerare de către cele două guverne, decât ca un semnal de alarmă în ceea ce privește dorința de autodeterminare locală în implementarea acestui program. Pentru îndeplinirea dezideratului menționat ar fi fost nevoie de crearea unei entități juridice de sine stătătoare, o Grupare Europeană pentru Cooperare Teritorială (GECT), prin asocierea celor 8 județe și a unor autorități publice centrale, această entitate putând prelua Autoritatea de Management.

Bekescsaba (Ungaria), 9 aprilie 2013