Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, un viitor economic în cadrul ţărilor dunărene

Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa poate deveni în următorii ani unul dintre cele mai puternice hub-uri economice în cadrul ţărilor dunărene, prin realizarea unor proiecte cu diverse surseDE FINANȚARE europeană. Prin toate aceste proiecte se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii, a producției energetice dar şi a turismului.

În acest sens, la Timişoara s-a înfiinţat recent Centrul pentru Competitivitate şi Training a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării), acesta fiind primul pas în cadrul unor iniţiative care au început în urmă cu un an, organizat de Fundaţia Eurolink Casa Europei, care asigură Secretariatul tehnic pentru Platforma comunităţilor locale riverane Dunării.

‘În primul rând se doreşte o sensibilizare a comunităţilor locale, a mediului de afaceri, a ong-urilor şi a universităţilor pentru a se implica, pentru că în România nu se mişcă lucrurile pe această strategie. Este un program pentru toate ţările străbătute de Dunăre, dar se adresează nu doar zonelor străbătute de Dunăre, ci întregii ţări respective. Oricine poate aplica proiectele cu finanţare europeană’, a declarat pentru AGERPRES Marian Constantin Vasile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Potrivit acestuia, există şi o problemă, pentru că doar o mică parte din bani este alocată pe această strategie şi tocmai de aceea este mai puţin atractivă pentru autorităţi, dar în mai multe programe operaţionale cu finanţare europeană se prevede o componentă pentru această strategie a Dunării. Dacă, în cadrul acestei strategii, Bucureştiul ar putea realiza canalul deCONECTARE a Capitalei la Dunăre, Timişoara ar putea fi conectată cu Marea Neagră şi cu Marea Nordului prin fluviul Dunărea.

În judeţul Timiş a început deja construirea de microhidrocentrale în amontele râului Bega, unde există o zonă montană, dar se pot realiza şi în zone de şes, prin realizări tehnice de căderi de apă. respectivele comunităţi pot folosi energia produsă fie pentru consumul propriu, fie spre a o vinde. Într-o perspectivă mai largă, vicepreşedintele CJ Timiş are în vedere folosirea mult mai eficientă a bazinului Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DCMT), ce are legătură cu fluviul şi care ar trebui să se dezvolte ca un hub macro de transport intermodal – aeroporturi, porturi, feroviar şi rutier.

În urmă cu doi ani, Apele Banat au finalizat lucrările de decolmatare a Canalului Bega până la frontiera cu Serbia, în foarte scurt timp urmând ca acesta să devină o nouă cale de transport, atât în Timişoara, cât şi în afara oraşului, până la graniţa cu ţara vecină.  În urma decolmatării, albia s-a adâncit cu aproape doi metri, ceea ce a dus la un nivel al apei de şapte-opt metri, făcând-o navigabilă. Pe Bega vor putea naviga ambarcaţiuni de agrement, vaporaşe, şlepuri, până la graniţa cu Serbia, pe o distanţă de 43 de kilometri. Canalul Bega este primul navigabil construit în România actuală, lungimea totală navigabilă fiind de 44 de kilometri pe teritoriul ţării noastre şi 72 de kilometri pe teritoriul Serbiei, construcţia acestui începând în 1728, iar în noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor până la Pancevo.

7 mai 2014

Sursa: http://stiridinbanat.ro/2014/05/07/euroregiunea-dunare-cris-mures-tisa-viitor-economic-in-cadrul-tarilor-dunarene/