Criza refugiaților în Europa – deplasare la Beba Veche, concluzii
12 septembrie 2015
Dragi prieteni, astăzi m-am deplasat la Beba Veche, localitate la granița cu Serbia și Ungaria, după ce mi-au fost aduse la cunoștință informații potrivit cărora refugiați din Asia Mică ar fi pătruns pe teritoriul județului nostru și am aflat despre îngrijorările manifestate de cetățenii noștri.
Am stat de vorbă cu localnicii și am aflat de la ei că, zilele trecute, pe un teren de la marginea comunei, autoritățile au ridicat mai multe corturi, demontate ulterior, ajungându-se probabil la concluzia că nu va fi nevoie de ele în viitorul foarte apropiat.
Este un aspect pozitiv faptul că instituțiile cu competențe în domeniu fac pregătiri. Aceste demersuri reprezintă o necesitate asupra căreia am insistat personal în urmă cu două săptămâni, atunci când am fost primul oficial de la nivel județean care și-a asumat ieșirea în spațiul public cu acest subiect, solicitând totodată informarea și implicarea societății civile. Din păcate, locuitorii din zonă mi-au relatat că tot ceea ce cunosc despre criza refugiaților au aflat fie de la televizor, fie din zvonuri sau pentru că au sesizat că se fac unele pregătiri.
Este de subliniat că și alte primării din localități situate pe granița cu Serbia au fost solicitate să pregătească amplasamente pentru eventualitatea găzduirii refugiaților, deși locuitorii respectivelor comune și orașe nu au fost deloc informați despre aceste măsuri.
Anunțurile recente referitoare la introducerea verificărilor temporare la granița de est a Germaniei și închiderea granițelor Ungariei începând cu data de 15 septembrie ridică mari semne de întrebare asupra evoluției crizei, singurele alternative ale refugiaților pentru a ajunge în Occident fiind, în aceste condiții, Croația (țară muntoasă) și România, prin județele Timiș și Caraș-Severin.
De asemenea, reuniunea de mâine, 14 septembrie, a miniștrilor de interne ai țărilor Uniunii Europene nu se anunță a fi deloc ușoară, dat fiind faptul că mandatul de negociere al României privind cota alocată de refugiați diferă de propunerile ferme ale Comisiei Europene, România asumând să accepte aproximativ o treime.
Nădăjduiesc că autoritățile vor avea capacitatea de a gestiona lucid, pragmatic și responsabil situația la nivel european, național și județean, înțelegând deopotrivă că, fără implicarea cetățenilor și a instituțiilor societății civile, succesul unui astfel de demers nu poate fi garantat.
Rămân vigilent și implicat în ce privește evoluția acestui subiect, el având de a face cu aspecte importante ale vieții comunității noastre.
UPDATE: Am fost întrebat pe Facebook care este poziția mea legată de primirea sau neprimirea refugiaților în țară. Iată raspunsul meu:
”În primul rând ar trebui să convenim asupra unui aspect. Și anume că pornim de la prezumpția că acești oameni veniți din Asia Mică sunt refugiați, nu imigranți. Sunt statute total diferite.
România e datoare să respecte acordurile pe care le-a semnat, referitoare la drepturile omului și ale refugiaților. Fără respectarea acestor acorduri, principial și punctual, democrația și întrajutorarea statală nu ar exista în lume.
Totuși, în măsura în care este posibil în cadrul UE, eu aș milita pentru acceptarea unui număr cât mai mic de refugiați, care să fie înregistrați, integrați atent și supravegheați ca și evoluție. Iar în cazul în care ar exista abateri de la normele societății noastre, pentru care ne-am luptat sute și mii de ani, cei în cauză ar trebui să fie sancționați, așa cum de altfel sunt sancționați și românii când săvârșesc ceea ce nu este permis. Nu e indicat ca refugiații să fie discriminați, pozitiv sau negativ, ci să punem în aplicare prevederile acordurilor semnate. În același timp, ar trebui să existe multă atenție și proactivitate din partea instituțiilor abilitate, pentru a nu fi afectate siguranța românilor și bunul mers al lucrurilor.
Țările occidentale ale UE, cu care avem multe parteneriate importante, sunt în mare dificultate. De aceea e nevoie să le ajutăm, împărțind cu ele efortul și riscurile. La fel cum am împărțit beneficiile și avantajele de a fi în aceeași construcție a Uniunii Europene. Sunt convins că dacă aplicăm un plan lucid și pragmatic, putem gestiona împreună, cu rezultate bune, această situație foarte delicată. Situație care, sincer, nu știu încotro se va îndrepta în următorii ani, pentru că sunt multe variabile de luat în calcul. Cert este că nu putem fugi de realitatea curentă, care se întâmplă chiar dacă vrem sau nu vrem. Trebuie să acționăm ACUM, pentru a ”stinge focul”. Iar pe termen mediu și lung, sper ca țările UE să ia cea mai bună decizie, implicând societatea civilă în toate demersurile aferente. Astfel, noi toți, politicieni sau nu, trebuie să stăm în prima linie, spunându-ne crezul și poziția, pentru a avea grijă de oamenii noștri și de casele noastre.
Dincolo de aceste puncte de vedere, consider că este momentul să fim pragmatici în această conjunctură, în care Uniunea Europeană realizează că are nevoie de România, aducându-ne aminte că unele țări-membre au refuzat până acum, în mod nejustificat, intrarea României în spațiul Schengen. Putem și este momentul să solicităm ACUM rezolvarea acestei situații incorecte.”
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!